Ce trebuie să știi despre îngrijirea păsărilor de curte pe timp de iarnă
February 15, 2024
Cum cresc puii de găină?
February 15, 2024
La oi, pregătirea pentru montă are în vedere aducerea oilor într-o stare bună de întreţinere. În furajarea oilor se folosesc fânuri, grosiere, suculente, masă verde, în funcţie de sezon.
Creşterea oilor în România
Creşterea oilor în ţara noastră are tradiţie de secole. Această specie valorifică cel mai bine păşunile şi fâneţele, din care o bună parte se află în zona de munte. Acesta este motivul alături de producţia diversificată, care face din creşterea ovinelor o ramură foarte importantă a zootehniei, având o tradiţie atât de veche.
Pregătirea oilor şi berbecilor pentru montă
La oi, pregătirea pentru montă are în vedere aducerea oilor într-o stare bună de întreţinere. În furajarea oilor se folosesc fânuri, grosiere, suculente, masă verde, în funcţie de sezon.
Se asigură sare bulgări pentru lins şi apă la discreţie. La oi se recomandă înţărcarea cu minimum 3-4 săptămâni înainte de montă pentru a se putea reface şi a fi aduse în condiţii optime de reproducţie. Pentru o furajare adecvată se asigură starea de întreţinere corespunzătoare executării montei şi păstrării gestaţiei viitoare. Berbecii de reproducţie se vor folosi prin rotaţie asigurându-se după 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Oile depistate pentru montă (sau însămânţate artificial) se păşunează separat în ziua montei pe parcele în apropierea stânei, gospodăriei sau fermei. În perioada montei păşunatul se face numai pe răcoare, dimineaţa cât mai devreme şi seara târziu. Pentru montă naturală se repartizează 20-30 oi pentru un berbec tânăr şi 30-40 oi pentru un berbec adult.
Gestaţia la ovine
Gestaţia la oaie durează 150 de zile, cu variaţii de la 140-160 de zile. În prima lună de gestaţie se va păstra acelaşi regim de îngrijire şi hrănire din perioada de montă, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente în această perioadă. În luna a 2-a şi a 3-a de gestaţie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% faţă de cel aplicat în perioada de pregătire pentru montă şi de montă. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporală, cu o producţie de 4 kg lână:
* Vara – 10 kg masă verde, în cazul unor păşuni mai slabe se administrează un supliment de 0 – 5 kg concentrate;
* Iarna – 1,4 kg fân, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregătire pentru montă şi gestaţie (300-500 g/cap/zi).
În perioada a 2-a de gestaţie (lunile 4-5) se vor asigura condiţii deosebite de îngrijire şi furajare, data fiind creşterea şi dezvoltarea fătului. Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestaţie; este interzisă înghesuirea lor la intrarea şi ieşirea din adăposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai bună calitate, nemucegăite, apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu două săptămâni înainte de naștere se scot din furajare furajele însilozate (murate).
Cele mai multe nașteri la ovine și caprine se desfășoară la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie. Animalele sunt menținute în grajd, ceea ce face mai ușoară supravegherea lor de către crescători.
Mieii/iezii la vârsta de 12- 15 zile au nevoie de furaj suplimentar pentru a completa necesarul de energie, proteine și vitamine deoarece laptele devine insufficient în această perioadă.
Suplimentul este important mai ales la sugarii ai căror mame au o producție scăzută de lapte sau pentru cei care provin din nașteri multiple.
Iată câteva aspecte ale hrănirii suplimentare, fără a da cifre, ci doar principii de bază.
Fânul poate fi de graminee sau de leguminoase (trifoi, lucernă), însă condiția de bază este să conțină multe frunze și paiul să fie subțire (fânul de otavă). Este foarte important să nu fie mucegăit, deoarece provoacă mortalități mari, în special la iezi, care sunt foarte sensibili la aflatoxine.
Amestecul de concentrate este alcătuit din ingrediente care echilibrează aportul fânului și laptelui în energie, proteină, minerale și vitamine. Concentratele energetice sunt reprezentate în special de grăunțe de porumb, grâu și orz, iar cele proteice de șroturi de floarea-soarelui, soia, tărâțe și drojdii. Triticalele sunt considerate concentrate energetice, dar dintre acestea au și cel mai ridicat conținut de proteină
Mulți crescători fac greșeala să distribuie iezilor și mieilor doar grăunțe din categoria celor energetice. Un amestec din aceste grăunțe e doar parțial suficient, pentru că se creează un exces de energie care nu asigură o creștere echilibrată.
